Statutul Unitatilor Administrativ Teritoriale
Codul Administrativ Art. 104. – Statutul unităţii administrativ-teritoriale
(1) Consiliul local, respectiv consiliul judeţean, aprobă statutul unităţii administrativ-teritoriale, prin hotărâre care se poate modifica şi completa, în funcţie de modificările apărute la nivelul elementelor specifice ale acestora. Acesta cuprinde date şi elemente specifice prin care unitatea administrativ-teritorială se distinge în raport cu alte unităţi similare, precum şi prevederi privitoare la:
a) reşedinţa şi însemnele specifice ale unităţii administrativteritoriale şi modalităţile de utilizare a acestora, conform prevederilor legale;
b) autorităţile administraţiei publice locale, sediul acestora, date privind constituirea şi organizarea autorităţilor administraţiei publice locale;
c) întinderea şi delimitarea teritorială a unităţii administrativteritoriale, localităţile componente, amplasarea acestora, prezentarea grafică şi descriptivă, distanţa dintre localităţile componente, rangul unităţii administrativ-teritoriale, stabilit potrivit prevederilor legislaţiei privind amenajarea teritoriului naţional;
d) date privind înfiinţarea unităţii administrativ-teritoriale, prima atestare documentară, evoluţia istorică;
e) criteriile potrivit cărora se poate conferi şi retrage persoanelor fizice române sau străine, calitatea de cetăţean de onoare pentru unitatea administrativ-teritorială respectivă;
f) componenţa şi structura populaţiei unităţii administrativteritoriale, defalcate inclusiv pe localităţi componente; aspectele privind numărul populaţiei se actualizează în urma recensământului în vederea respectării dreptului cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba sa maternă în relaţia cu administraţia publică locală şi cu serviciile publice deconcentrate;
g) căile de comunicaţie existente şi categoria acestora;
h) date privitoare la principalele instituţii din domeniul educaţiei, cercetării, culturii, sănătăţii, asistenţei sociale, presei, radioului, televiziunii şi altele asemenea;
i) principalele funcţiuni economice, capacităţi de producţie diversificate din sectorul secundar şi terţiar, precum şi din agricultură;
j) serviciile publice existente;
k) informaţii privind bunurile din patrimoniul unităţii administrativteritoriale;
l) informaţii relevante privind societatea civilă, respectiv partidele politice, sindicatele, cultele şi organizaţiile non-guvernamentale care îşi
desfăşoară activitatea în unitatea administrativ-teritorială;
m) modul de cooperare sau asociere, după caz, cu persoane juridice de drept public sau de drept privat române sau străine;
n) procedura privind atribuirea şi schimbarea denumirilor de străzi, pieţe şi de obiective de interes public local;
o) modalităţi de consultare a populaţiei unităţii administrativteritoriale pentru probleme de interes local sau judeţean, după caz;
p) procedura privind acordarea titlului şi certificatului de fiu/fiică al/a comunei, oraşului, municipiului sau judeţului ori cea privind acordarea titlului de cetăţean de onoare.
(2) Statutul unităţii administrativ-teritoriale cuprinde, în mod obligatoriu, elementele locale de identitate de natură culturală, istorică, obiceiuri şi/sau tradiţii pe baza cărora se pot dezvolta programe, proiecte sau activităţi, după caz, a căror finanţare se asigură din bugetul local.
